Comuna Bărcănești

Județul Prahova

Monografia comunei

SUMAR

Bărcănești

4°C

cer fragmentat

Răsărit: 07:50
Apus: 16:57

Marți

1/-2°C

Miercuri

3/-3°C

Joi

4/-2°C

Comuna Bărcănești este situată în partea de sud a județului Prahova, într-o zonă dominată de forma de relief cu specific de câmpie.

Comuna Bărcănești este localizată la o distanță de 55 km de capital României, municipiul București, și la 8 km de reședința județului, municipiul Ploiești și este delimitată de următoarele vecinătăți:

  • la nord municipiul Ploiești;
  • la vest comuna Brazi;
  • la sud comuna Puchenii Mari,
  • la sud est comuna Râfov;
  • la est comuna Berceni.


Comuna este alcătuită din cinci sate:

  • BĂRCĂNEȘTI –localitate de reședință;
  • TĂTĂRANI, este situat la o distanță de 2 km de primăria comunei;
  • ROMÂNEŞTI, este situat la o distanță de 3 km de primăria comunei
  • GHIGHIU, este situat la o distanță de 4 km de primăria comunei;
  • PUŞCAŞI, este situat la o distanță de 5 km de primăria comunei.


Comuna se situează de o parte și de alta a drumului național DN 1 (E60) București – Ploiești, și a autostrăzii A3 – parte a coridorului IV Paneuropean.

Accesibilitate:

  • DN 1 București – Ploiești – Brașov;
  • D1A Ploiești – Vălenii de Munte – Brașov;
  • Autostrada A3 București – Ploiești;
  • DJ 101D Ploiești – Bărcănești.

În 1898, comuna era în plasa Crivina, județul Prahova era formată doar din satul de reședință, cu 502 locuitori, o biserică fondată în 1838 de Scarlat Bărcănescu, și o școală înființată în 1890, funcționând într-o clădire deținută de același Scarlat Bărcănescu, cu 45 de elevi (din care 2 fete).

Satele celelalte făceau parte din alte comune din plasa Crivina. Astfel, comuna Românești era formată din satele Românești și Pușcași, avea 794 de locuitori, o școală și o biserică datând din 1792.

Comuna Tătărani era formată dintr-un singur sat, având 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un heleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, heleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830.

Satul Ghighiu făcea parte din comuna Corlătești.

În 1925, Anuarul Socec consemnează comunele Bărcănești și Tătărani în aceeași plasă, în timp ce comuna Românești fusese desființată. Comuna Bărcănești avea 2076 de locuitori în satele Bărcănești și Românești, iar comuna Tătărani — 987.

În 1938, satele se găseau în aceeași configurație, dar în plasa Ploiești a județului. După reorganizarea administrativă din 1950, au fost arondate orașului regional Ploiești, reședință a regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat și comuna Bărcănești a înglobat, în cadrul acestuia, și fosta comună Tătărani, precum și satul Ghighiu din altă comună desființată, Corlătești.

Suprafața teritoriului administrativ al comunei este de 3725 ha, din care 3133 ha teren agricol, reprezentând 84,11 % din totalul suprafeței.

Comuna este așezată în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române, respective în cadrul Câmpiei Piemontale a Ploieștiului.

Condițiile de relief fiind caracteristice zonei de câmpie, cu o altitudine de 250 dem, cu o înclinare spre NV-SE cum arată direcția de scurgere a rețelei hidrografice.

Solul este definit ca fiind formațiunea naturală cea mai recentă, de la suprafața litosferei, reprezentată printr-o succesiune de orizonturi care s-au format și se formează permanent prin transformarea unor roci din materiale organice sub acțiunea conjugată a factorilor fizici, chimici și biologici în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Rezultând din acțiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formează și evoluează la suprafața uscatului prin dezagregarea și alterarea rocilor sub acțiunea organismelor (vegetale și animale), în diferite condiții de climă, relief.

Ca urmare a condițiilor naturale, pe raza comunei Bărcănești, apar următoarele tipuri de soluri: cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab levigate, cernoziomuri carbonatice și rendzine, toate din clasa molisolurilor.

Subsolul
În ceea ce privește structura geologică și geomorfologică aceasta este formată din roci sedimentare friabile: pietrișuri, nisipuri, argile, depozide loessoide și luturi.

Clima zonei este cea specifică zonei, temperat continentală, cu variații de temperatură relativ mari, ierni foarte reci și veri călduroase și volum redus al precipitațiilor.

Temperatura

Temperatura medie anuală este de 10,44°C, temperatura minimă -27,3°C, iar maximele ajung vara la +39,4°C.

Adâncimea de îngheț conform STAS 6054/77 – zonarea teritoriului României după adâncimea maximă de îngheț – în comuna Bărcănești, se situează la adâncimea de 0,80 – 0,90 m.

Precipitațiile

Regimul de precipitații este relativ redus, iar repartizarea acestora este neuniformă. Luna în care cad cele mai multe precipitații este luna mai, iar mai deficitare sunt lunile august și septembrie.

Media anuală a cantităților de precipitații ce au căzut este cuprinsă între 785 – 874mm/an, cu peste 40% mai mare decât media multianuală conform statisticelor. În cursul verii, acestea pot avea un caracter torențial, depășind uneori în 24h cantitatea medie lunară sau chiar anuală.

În anii secetoși, intervalele de timp în care lipsesc precipitațiile au o durată foarte mare, motiv pentru care se impune construirea sistemelor de irigații, pentru susținerea agriculturii.

Vânturile

Vânturile dominante bat pe direcțiile nord – est, cu o frecvență mijlocie și sud- vest, sensibil modificate de Curbura Carpaților, iar viteza medie este de 2,3 ‐ 3,1 m/sec, la scara Beufort.

Presiunea de referință a vântului: 0,30 kPa.

Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată de pârâul Rece și pârâul Puscheșanca.

Apele subterane provin, în cea mai mare parte, din infiltrarea precipitațiilor căzute în zonă, freaticul fiind de regulă sărac și condiționat direct de nivelul de precipitații.

Apa freatică se întâlnește la adâncimi diferite, dar în general se află situată între 3 și 5 m.

Vegetația ierboasă

Pășunile și fânețele din regiune sunt răspândite sub forma unor fășii late. Pășunile sunt despărțite de terenuri agricole. Plantele caracteristice acestei zone sunt: gramineele, pir gros, bărboasa, păiușul înalt, iarba câmpului, firuță măruntă, firuță cu bulbi, păiuș stepic, păiușul oilor, trifoiul roșu, trifoi mărunt, coada șoricelului, ciocarea, păpădia, patlagina, troscotul ocmun, margareta, pătlagina, spinul, scaiul, cornățelul, etc.

Fauna

Datorită mobilității lor, animalele sunt mai puțin dependente de climă, vegetație și soluri, răspândirea lor nu se încadrează în limite precise, de aceea în perimetrul comunei se întâlnesc elemente din regiunea de câmpie. Fauna perimetrului comunei se caracterizează printr-o densitate mijlocie de specii.

Zona este populată de câteva de specii de mamifere:

  • căprioara;
  • vulpea;
  • iepurele de câmp.

Mult mai bogată este ornitofauna. Dintre speciile de păsări întâlnite în zonă amintim:

  • cocorul
  • corbul (Corvux coras),
  • coțofana (Pica pica),
  • grangurul (Oriolus oriolus),
  • cinteza (Fringila coelebs);
  • pițigoiul (Parus ater);
  • cioc-gros (Pyrrhula pyrrhula);
  • gaița (Garrulus glandarius);
  • cucul (Cuculus canarus);
  • pitpalacul (Coturnix coturnix);
  • graurul (Sturnus vulgaris) etc.

Fauna frunzarului este formată din numeroase nevertebrate ca insecte, acarieni, gasteropode și miriapode. Dintre reptilele care populează aceasta zonă se pot aminti specii ca:

  • șarpele orb (Anguis fragilis),
  • șarpele de pădure (Coluber longissimus),
  • șarpele neted (Corronella austriaca),
  • șopârla de câmp (Lacerta agilis),
  • gușterul (Lacerta viridis)
  • salamandra (salamandra salamandra).

Sunt prezente de asemenea în peisaj rozătoarele:

  • șoarecele de câmp;
  • șoarecele de pădure.

Infrastructura de transport
Legătura comunei Bărcănești cu celelalte localități ale județului este asigurată prin căi rutiere de comunicație.

  1. Căi rutiere
    Din punct de vedere al căilor de comunicație majore, legăturile se realizează rutier prin:
  • Autostrada A3 București – Brașov, parte a coridorului IV Paneuropean .
  • DN 1 (E60) București – Ploiești, 4 benzi de circulație – pe tot traseul, de la intrarea pe teritoriul administrative (la Restaurantul Românești) până la ieșire către Municipiul Ploiești .
  • DN 1A Ploiești – Măneciu – Săcele = 2 benzi de circulație – din intersecția cu DN 1 (la benzinăria Lukoil ) până la ieșirea către comuna Berceni .
  • DJ 101 D Ploiești – Bărcănești (4 benzi de circulație) și din DN 1A – Centura de Est către comuna Râfov (2 benzi de circulație) .
  • DJ 101G – din DJ 101D până în DN 1 – Centura de Vest către comuna Brazi (2 benzi de circulație)
  • DC 108 – din DN 1 către comuna Brazi (2 benzi de circulație) .
  • DC 92A din DN 1A în satul Ghighiu – (2 benzi de circulație) .
  • DC 91 din DN 1 prin satul Pușcași către comuna Puchenii Mari (2 benzi de circulație).
  1. Căi de comunicație feroviare
    Nu există stație C.F.R pentru călători, cea mai apropiată gară este gara Ploiești Sud, situată la 5 km.
  2. Căi de comunicație aeriene
    Cel mai apropiat aeroport este Henri Coandă, în localitatea Otopeni, situat la 38 de kilometric.

În prezent se efectuează curse auto zilnice pentru pasageri, asigurate de operatorii de transport din sistemul privat PEEDES TRANS și AZS TRANSPORT, pe rutele Ploiești – Bărcănești. Aceste curse regulate asigură necesarul de transport al populației.

În interiorul localităților, transportul locuitorilor este asigurat prin mijloace proprii de locomoție (biciclete, mașini, căruțe, etc).

Dotări tehnico-edilitare

  1. Alimentarea cu apă a localităților comunei

În prezent, comuna Bărcănești beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în procent de 100 %.

Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile în comuna Bărcănești este de 41,483 km.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, începând cu anul 2016, capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile pentru comuna Bărcănești este de 72 metri cubi pe zi.

  1. Canalizarea menajeră

La acest moment, există rețea de canalizare menajeră în comuna Bărcănești cu o lungime de 1,5 km, care deservește un număr de 206 locuințe.

Este necesară introducerea rețelei de canalizare în toate localitățile aparținătoare, în acest sens a fost demarat proiectul la stadiul studio de fezabilitate.

  1. Alimentarea cu energie electrică și iluminatul stradal

Comuna Bărcănești este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic Național, sistemul public deservind un număr de 3300 gospodării.

Apariția unor locuințe noi pe raza comunei Bărcănești presupune amenajări suplimentare a rețelelor electrice existente.

În ceea ce privește iluminatul public, acesta a fost modernizat în proporție de 100 % prin introducerea tehnologiei LED.

  1. Telefonie, televiziune, internet

Principalul operator de telecomunicații este RCS – RDS, care furnizează atât servicii de telefonie fixă și mobilă, cât și televiziune și acces la internet.

Alți operatori de telecomunicații la nivelul comunei Bărcănești: VODAFONE, ORANGE, DIGI și TELEKOM.

Operatorii de telefonie mobilă au acoperire aproape în totalitate în zona comunei Bărcănești, motiv pentru care semnalul este bun.

  1. Alimentarea cu energie termică

Căldura locuințelor se asigură individual, parte din locuințe fiind alimentate cu gaz, altele prin utilizarea cu combustibil solid – lemne și cărbuni. În același mod se asigură și apa caldă menajeră în gospodăriile populației.

Compartimentul de asistență socială din cadrul aparatului de specialitate al Comunei Bărcănești a înregistrat în anul 2023 un total de 64 de dosare pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinței, dintre care 51 pentru încălzirea cu lemne și 13 pentru alimentarea cu gaze naturale.

  1. Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Bărcănești este alimentată prin sistemul public de gaze natural, rețeaua având o lungime de 45 km, deservind un număr de 1810 gospodării. În anul 2024, s-a finalizat o extindere a rețelei de gaze naturale și pentru satul Ghighiu.

  1. Gospodărie comunală și salubrizare

Comuna Bărcănești este parte în Asociația de Dezvoltare Intercomunitara ―Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor Prahova, colectarea și transportul deșeurilor menajere fiind făcute de United West Solution SRL.

Profilul economic al comunei este marcat în mod deosebit de activități în domeniul agriculturii și creșterea animalelor.

În paralel cu activitatea agricolă, economia comunei este completată și de alte activități cu caracter comercial, industrial și prestări de servicii.

Agricultura contemporană nu este una care să poată ocupa întreaga populație a unei comunități rurale. De multe ori, ieșirea din agricultură este o soluție mai bună decât încercarea creșterii venitului din agricultură, aceasta fiind o tendință contemporană în toate societățile rurale cu un grad scăzut de dezvoltare. Dintre barierele care stau în calea dezvoltării micilor afaceri nonagricole distingem: lipsa cererii locale, lipsa capitalului, lipsa contactelor de afaceri, lipsa competențelor.

Înfrățiri

Comuna Bărcănești nu este înfrățită cu alte localități.

Structuri asociative

Comuna Bărcănești face parte din:

  • Asociației de Dezvoltare Intercomunitara “ Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor Prahova ” Obiectivul principal al îl reprezintă implementarea Proiectului ―Sistem de Management Integrat al Deșeurilor‖ în Județul Prahova, finanțat prin POS MEDIU 2007- 2013, având ca scop introducerea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor, dimensionat cerințelor județului Prahova, prin intermediul căruia toate exigențele naționale și europene vor fi îndeplinite. De asemenea Asociația de Dezvoltare Intercomunitara ―Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor Prahova‖ va monitoriza funcționarea Sistemului, oferind posibilitatea locuitorilor județului Prahova de a respecta Directivele Europene de Mediu, prin colectarea selectiva a deșeurilor .
  • Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Apei Prahova ”
  • Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Mobilitate Prahova. În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. cu modificările și completările ulterioare, ale Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.92/2007 serviciilor publice de transport local de persoane în unitățile administrativ-teritoriale, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale OrdonanțeiGuvernuluinr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificările și completările ulterioare, în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de transport public local „Mobilitate Prahova”, persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică, în scopurile prevăzute în statutul asociației.
  • Asociația Comunelor din România – ACOR, o asociație de autorități locale, având ca membri comunele din România. Numărul membrilor ACOR este de 1.750 comune, din toate județele României. Dintre obiectivele ACOR sunt de menționat:
    • armonizarea intereselor comunelor membre în vederea dezvoltării economico-sociale echilibrate a acestora;
    • promovarea unor forme de colaborare și întrajutorare reciprocă a comunelor membre în oricare dintre domeniile administrativ, economic, financiar, social, cultural și instituțional;
    • crearea și întreținerea unui sistem informațional integrat, precum și organizarea unor corpuri de specialiști capabili să analizeze și să ofere soluții pentru rezolvarea problemelor comunelor;
    • organizarea unor activități proprii pentru formarea și perfecționarea profesională a aleșilor locali, a funcționarilor publici, precum și a personalului contractual din administrația publică locală a comunelor membre;
    • organizarea, la nivelul filialei județene, în baza unui acord de cooperare, de activități stabilite prin lege ca atribuții ale autorităților administrației publice locale în diverse domenii, cum ar fi: auditul public intern, urbanismul, amenajarea teritoriului și autorizarea executării lucrărilor de construcții, serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanei, controlul privind comercializarea produselor și a serviciilor de piață, poliția locală, fără a se limita la acestea;
Skip to content